Artisti romani pe ArtFacts.net

‎"Art is about life, the art market is about money." —Damien Hirst

 Pentru a intelege cat de neglijata este arta contemporana pe piata locala, este suficient sa constatam ca in Indexul Artmark al celor mai "lichizi" 100 artisti, doar unul singur este in viata (este vorba de maestrul Vasile Grigore, care din pacate nici el nu se simte prea bine). Chiar daca lichiditatea nu reflecta valoarea artistica, ea indica totusi interesul pietei pentru operele artistului respectiv.  

            O perspectiva total diferita asupra artei contemporane romanesti o ofera cea mai ampla baza de date de artisti vizuali disponibila public la http://www.artfacts.net/.  Aceasta baza de date se refera la peste doua sute de mii de artisti din intreaga lume. Cotarea acestor artisti este realizata pe baza interesului public pentru opera lor, mai exact prin succesul expozitiilor la care acestia participa. Evident ca nici acest criteriu nu indica valoarea artistica a operei, dar numarul de vizaitatori descrie fara dubiu impactul socio-cultural global al artistului. Sunt urmariti peste 20 000 de expozanti din intreaga lume. Indexul cotelor are peste 40 000 de pozitii, dintre care pe mai mult de 270 se afla artisti nascuti in Romania (cca 1 la mie! in intreaga lume fiind deci de o mie de ori mai multi artisti cotati decat la noi). Artistii nascuti in Romania, care in anul 2010 sunt plasati pe primele 10 pozitii din punctl de vedere al cotei ArtFacts sunt:

Nume artist	An nastere (varsta)	Pozitia in indexul ArtFacts
1.     Dan Perjovschi	1961 (50)	294
2.     Constantin Brancusi	1876-1957	310
3.     Mircea Cantor	1977 (34)	337
4.     Brassaï	1899-1984	383
5.     André Cadere	1934-1978	939
6.     Ion Grigorescu	1945 (66)	1,088
7.     Victor Brauner	1903-1966	1,265
8.     Ciprian Muresan	1977 (34)	1,337
9.     Gert & Uwe Tobias	1973 (38)	1,462
10. Mona Vatamanu & Florin Tudor	1968(42)/1974(36)	1,610

Cea mai inalta pozitie atinsa de un artist roman este 294, deci nici un artist roman nu este cuprins in TOP100, dar trei sunt in TOP500 si doar 5 in TOP1000.  Patru pozitii din aceasta lista sunt  ocupate de artisti stinsi din viata: Brancusi, Brassai, Cadere si Brauner, care au trait in Franta si sunt considerati de o mare parte a publicului international ca artisti francezi. Faptul ca mai mult de jumatate din aceasta lista sunt artisti contemporani, demonstreaza interesul international pentru arta contemporana romaneasca, in opozitie cu conservatorismul pietei locale de arta. Un alt aspect care merita mentionat aste ca marile personalitati ale istoriei artei romanesti sunt conservate in muzee sau in arhiveleor lor si nu se organizeaza expozitii intinerante cu operele lor, lucru ce face ca acestia sa aiba o cota internatioanala mult sub cat ar merita sa aiba. 

Indexul ArtFacts inregistreaza si dinamica pe care o are cota fiecarui artist. In evaluarea internationala a artistilor conteaza nu numai cota  lor, ci la fel de mult, rata de crestere sau scadere a acesteia. O rata inalta, sustinuta mai multi ani este (mai ales in cazul artistilor tineri) o garantie ca artistul respectiv are sanse sa ajunga in viitor la cote ridicate. Acesti artisti, numiti emergenti sunt urmariti cu cea mai mare atentie de cunoscatorii de arta. Artistii emergenti aflati printre primii 10000 de artisti ai lumii sunt:

Nume	An nastere	Pozitie	Crestere
1.      Dan Perjovschi	*1961 (50)	294	+16
2.      Mircea Cantor	*1977 (34)	337	+51
3.      Ion Grigorescu	*1945 (66)	1,088	+236
4.      Ciprian Muresan	*1977 (34)	1,337	+651
5.      Gert & Uwe Tobias		1,462	+134
6.      Mona Vatamanu & Florin Tudor		1,610	+354
7.      Daniel Knorr	*1968 (43)	2,178	+403
8.      Diet Sayler	*1939 (72)	2,590	+136
9.      Anetta Mona Chisa & Lucia Tkácová		2,660	+914
10.  Matei Bejenaru	*1963 (48)	3,401	+85
11.  Andrea Faciu	*1977 (34)	3,611	+79
12. Irina Botea	1970 (41)	3,699	+37
13.  subREAL	*1990 (21)	3,811	+50
14.  Stefan Constantinescu	*1968 (43)	4,015	+192
15.  Adrian Ghenie	*1977 (34)	4,234	+1,414
16.  Ioana Nemes	*1979 (32)	4,953	+291
17.  Alexandra Croitoru	*1975 (36)	5,344	+575
18.  Frank Stürmer	*1972 (39)	5,509	+3,566
19.  Dan Acostioaei	*1974 (37)	5,764	+383
20.  Iosif Kiraly	*1957 (54)	6,768	+1,245
21.  Aida Tomescu	*1955 (56)	8,034	+691
22.  Mihai Grecu	*1979 (32)	8,510	+2,935
23.  Serban Savu	*1978 (33)	8,566	+216
24.  Lydia Dona	*1955 (56)	8,992	+544
25.  Marius Bercea	*1979 (32)	9,184	+2,735
26.  Cristian Alexa	*1968 (43)	9,388	+26

Cinci dintre acestia au avut cresteri ale cotei cu peste 1000 de pozitii in ultimul an. Doi dintre acestia: Adrian Ghenie si Marius Bercea fac parte din scoala de picture de la Cluj, Frank Stürmer traieste in Germania, Iosif Kiraly in Bucuresti iar Mihai Grecu traieste in Franta. Majoritatea artistilor din aceasta lista sunt putin cunoscuti publicului larg din Romania. Surprinzator este faptul ca cel mult trei artisti din aceasta lista sunt interesati cu predilectie de pictura, ceilalti folosind mai ales tehnici alternative: foto, video, instalatie, performance, etc. Asta in timp ce pictura tinde sa redevina axul central al artei vizuale globale. Nu sugerez ca acesti mari artisti ar dovedi mimetism ci mai curand o defazare a perceptiei, datorat faptului ca publicul international nu pare sa fie atras deocamdata de pictorii romani.  

De curand am participat la dezbaterea organizata de Dilema veche intitulata "Ce valoare mai are arta". Acolo nu am reusit sa aflu raspunsul la intrebare, dar incercand sa-mi raspund macar la intrebarea "Ce este valoarea in arta", pot afirma acum ca exista cel putin trei scari:

• valoarea comerciala, indicata de cota comercial a unui artist, asa cum este evaluata ea in baze de date de tip Indexul Artmark, Tudor-Art sau Arcadja.
• valoarea artistica, care este cel mai dificil de evaluat intr-o maniera cat de cat obiectiva. Din pacate criticii romani de arta vizuala nu sunt dispusi sa-si exprime clar parerile asa cum fac criticii literari. O incercare timida si nesistematica de a identifica valorile artistice ale anului este facuta de Incotro.org. 
• valoarea culturala,  indica interesul publicului pentru realizarile artei vizuale. Acest interes se poate masura asa cum face ArtFacts prin numarul de vizitatori in expozitiile unui artist de-a lungul unui an. 

Faptul ca cele trei scari nu sunt concordante este o alta poveste despre care nu vom vorbi aici. Chiar si asa

ArtFacts, Arcadja si Artnet reprezinta valoroase instrumente pentru a intelege cotele artistilor internationali, deci inclusivi ale celor romani. Avantajul acestor resurse este ca nu pot fi manipulate direct de interese locale. Nu trebuie sa confundam totusi cota unui artist cu valoarea artistica a operei sale, cu atat mai putin a unei lucrari particulare.   

Daca ne indreptam atentia asupra operei artistilor din listele anterioare nu putem sa nu remarcam o ruptura dramatica fata de modul in care a fost abordata in trecut arta plastica locala, lucru ce precis isi are exlicatiile lui, din moment ce se intampla cu atat de des. Totusi, teama de a nu fi la moda, pe care o intalnim la tot mai multi artisti tineri nu poate fi laudabila.

Nu pot sa nu citez in acest context intrebarea regretatei Maria Magdalena Crisan in 2009:

Cum ar trebui să acţionăm noi, cei care avem mai multă experienţă, ce am mai putea face pentru a ne convinge urmaşii de beneficiile cunoaşterii, ale unui orizont spiritual deschis, de faptul că aşezarea în lume din perspectiva propriei istorii conferă soliditate? 

Sau sa dam credit lui Erwin Kessler, care in articolul Clujirea artei, sintetizeza evolutia artei contemporane romanesti astfel:  Este vorba despre sindromul discursului unic, cu care cultura noastră se reîntâlneşte, iată, după discursul unic al artei oficiale comuniste din anii 80, după discursul unic al artei catacombist-neoortodoxiste de la începutul anilor 90 şi după discursul unic al artei neoavangardist-sorosiste care a suflat în ecranele artiştilor „progresişti“ până spre anul 2000.

In demersul meu, voi incerca sa identific mai ales autoreprezentarile artistilor romani cotati pe ArtFacts.net. Alaturarea  autoreprezentarilor lor la realizari mai vechi sau mai noi ale artei romanesti vorbeste de la sine, si de rau si de bine.